De Bobotează tinerii din Morteni, judeţul Dâmboviţa redau viaţă unui obicei vechi din moşi, strămoşi. An de an, sătenii se adună în centrul comunei, acolo unde serbează Geavrelele, obicei unic în România. Datina constă în împodobirea unor prajini lungi de 14 metri, cu batiste colorate, cusute manual de fetele nemăritate. Tradiţia spune că sătenii care poartă numele de Ion sau Ioana trebuie să îi primească pe colindători cu bucate alese, iar fetele care sunt iordănite de trei ori şi-ar putea găsi alesul anul acesta.
Potrivit tradiţiei, fetele care cos cât mai multe geavrele vor avea şanse mai mari să se mărite anul acesta. Însă, obiceiurile nu se mai ţin cu sfinţenie, ca pe vremuri, iar flăcăii impodobesc steagul doar cu batiste cusute de femeile din sat.
Sărbătoarea Geavrelelor simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească. De aceea, toţi sătenii trebuie iordăniţi.
Prajinile sunt împodobite cu panglici de cânepă ţesute în razboi de către femeile comunei şi folosite pentru prinderea geavrelelor de steag. Împodobirea steagurilor continuă cu ciucurii din lână viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase. În capatul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi un busuioc. Obieciul este o binecuvântare pentru locuitori, spun oamenii de cultură.
Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele. Fiecare steag trebuie împodobit cu cel puţin 1000 de batiste. Tradiţia spune că cine nu primeşte stegarii va avea un an plin de ghinioane. După 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt înapoiate fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case alese, până în Ajun de Crăciun când sunt aduse la biserică pentru a fi sfinţite.
CORINA ENACHE
ROBERT SLĂMNOIU