Ce poate fi mai dureros pentru un părinte decât să vadă cum viitorul copiilor săi este „sufocat” de sărăcie. Că neajunsurile și necazurile îi maturizează mai repede decât trebuie și că pentru a răzbate și a pune ceva pe masă, copiii ajung să renunțe la școală. Pentru cinci frați din Scheiu de Jos, județul Dâmbovița sărăcia este realitatea de zi cu zi. În căsuța lor din vâlcea, acolo unde civilizația se termină și începe lupta pentru supraviețuire, cei cinci visează la o viață mai bună.
Ei sunt Georgiana, Constantin, Ionuț, Maria și Alin, cei cinci frați care locuiesc la marginea vâlcelei, în localitatea Scheiu de Jos, în două cămăruțe alături de părinți. Tatăl este singurul cu un loc de muncă. De dimineață până seara se zbate să le pună o pâine pe masă. Ar vrea să le construiască un viitor mai bun, dar se luptă cu neajunsurile. Copiii au învățat lecția dură încă din primii ani de viață. Nu cer calculatoare ca alții și nici nu visează la vacanțe sau lucruri scumpe. Se roagă doar ca afară să nu plouă prea tare ca să nu le ia apa casa și să aibă ceva de mâncare. Părinții le sunt eroi. Mama i-a purtat în spate prin noroaie pentru a-i duce la școala. Pentru trei dintre ei însă visul s-a spulberat când au terminat clasa a-VIII-a.
Pentru un moment, când își amintește de visul lui, ochii îi sclipesc. Fratele mai mare, Alin, nici nu mai spera la o altfel de viață. Știe că trebuie să muncească. Ia calul și căruța și pleacă dis-de-dimineață să lucreze cu ziua.
Mama oftează…nu are un loc de muncă, dar se ocupă toată ziua de copii. În cămăruța unde locuiesc face de mâncare pe sobă. Curățenie se chinuie să țină cât de cât, dar noroiul le intră până în casă.
Mai rău este când plouă și se umflă râul. Atunci începe coșmarul.
Georgiana și Constantin încă merg la școală. Sărăcia nu le-a furat încă zâmbetul de pe buze, dar au luat și ei greutăție în piept. Ca să ajungă să învețe carte, cum spun ei, în fiecare zi încalță cizme de cauciuc și pornesc prin noroi. Trec prin vâlcea, se cațără printre copaci și o iau spre școală.
Chiar dacă părinții fac eforturi mari, sărăcia le ucide viitorul acestor copii și îi condamnă la o viață trăită în neajunsuri.