Înţepăturile de albine nu mai reprezintă o problemă pentru apicultori. Acestea au devenit insesizabile chiar şi pentru cei care odinioară erau alergici. Pentru foarte mulţi, în special pensionari, apicultura este mai mult decât o pasiune, a devenit chiar un stil de viaţă. S-au autoimunizat şi trăiesc în rulote alături de insectele care produc miere.
„Stupii nu te îmbogăţesc, dar nu te lasă nici să mori de foame, dacă te ocupi de ei”, spune Ion Cazacu, apicultor cu experienţă de 20 de ani. Stă plecat cu zilele de acasă cu camionul plin cu stupi, dar spune că nu există relaxare mai mare decât aceasta. Şi-a transformat pasiunea într-un mod de viaţă, întrucât este pensionar şi simte nevoia să fie activ. O parte din maşină a transformat-o într-un mini-dormitor şi a şi inventat o maşinărie pentru a-şi uşura munca.
Pasiunea sa pentru albine îl face campion pentru apicultori, pentru că produce miere într-o perioadă în care stupii abia revin la normal, după frigul din luna aprilie.
Şi fratele său are o poveste interesantă în ceea ce priveşte munca cu albinele. Acesta a învăţat cum să îngrijească stupii de la vârsta de 9 ani. De atunci nu a mai renunţat la albine, chiar dacă era alergic. În anul 1977 a ajuns la spital în stare gravă , din cauza înţepăturilor de albine.
Apicultorii spun că odată ce practici această activitate este greu să mai renunţi la stupi.