Producaătorii de mere de pe Valea Dâmboviţei mai au o speranţă la un viitor mai bun în ceea ce priveşte valorificarea producţiei de mere! După ce Ministerul Agriculturii a anunţat că se doreşte certificarea marului de Voineşti la nivel european, agricultorii spun că ar fi singura soluţie să izbutească în lupta cu merele de import, care au invadat piaţa românească. Dacă va fi recunoscut la nivel european, mărul de Voineşti ar putea ajunge chiar şi pe băncile elevilor, nu la ţuică sau la suc, aşa cum se întâmplă în prezent, din cauza lipsei unei pieţe de desfacere.
Veştile de la Ministerul Agriculturii, privind certificarea europeană a mărului de Voineşti, le dă curaj producătorilor de pe Valea Dâmboviţei. Agricultorii spun că doar aşa mai au o şansă să îşi vândă marfa pe piaţa românească. Momentan, îşi expun fructele la poartă, în speranţa că vor reuşi să vândă măcar o parte din producţie. În supermarket-uri şi chiar în pieţe nu au loc, din cauza merelor de import, mult mai aspectuase şi mai scumpe, dar care nu se pot compara la gust cu cele autohtone, de pe meleagurile dâmboviţene.
Anul trecut, de exemplu, producţia de mere a fost una foarte bună, însă producătorii au reuşit să vândă doar un sfert. Trei sferturi din merele culese din livezi au ajuns la ţuică sau au fost transformate în suc de mere.
În prezent, la Voineşti, aproximativ 200 000 de hectare sunt cultivate cu mere autohtone, specifice zonei. Domnul Ştefan este din judeţul Vrancea. De câte ori trece prin Voineşti cumpără mere, pentru că în Bucureşti, dar şi alte judeţe, pieţele sunt invadate de fructe din Bulgaria şi din Polonia.
România are doar patru produse certificate în sistemele de calitate europene: Magiunul de Topoloveni, Telemeaua de Ibăneşti, Salamul de Sibiu şi Novacul afumat din ţara Bârsei. Mărul de Voineşti ar putea fi al cincilea produs românesc, recunoscut european.