Doamne fereşte să ai nevoie la toaletă în municipiul Târgovişte, atunci când te afli într-una dintre instituţiile statului. Găsirea băilor este o adevarată aventură, iar dacă nu eşti iute de picior sau de gura, să întrebi în stanga şi în dreapta, nu ai nicio şansă de izbandă. După depistarea toaletelor, cele mai multe “camuflate”, peisajul nu este tocmai unul plăcut, iar mirosul ne aminteşte de WC-urile bunicilor, din fundul grădinii. Am dat şi noi o tură pe la aceste instituţii şi iată ce am găsit. Urmăriţi un material filmat cu camera ascunsă.
Prima oprire sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dâmboviţa. Ne-am plimbat puţin pe holurile instituţiei în încercarea de a găsi o toaletă. Am văzut doar o uşă pe care era pus semnul specific persoanelor cu dizabilităţi. Nu ne-am permis să intrăm, aşa că am apelat la paznic.
Aşadar, intrăm în baia destinată persoanelor cu dizabilităţi. Imaginea nu este deloc plăcută şi nici mirosul greu de canalizare. Într-adevăt, în interior găsim două balustrade de susţinere pentru persoanele cu probleme, dar şi multă mizerie în jur. Baia este vizibil degradată, dar, dacă au norocul să o găsească, cetăţenii trebuie să se mulţumească cu aceste condiţii.
La Casa Judeţeană de Pensii, toaletele sunt “pitite”. Pe uşă nu este niciun semn specific, ci doar un afiş pe care scrie clar că fumatul este interzis.
Deşi uşa doamnelor nu are nici clanţă, în interior găsim însă reguli de utilizare a toaletelor. În aceeaşi încăpere găsim chiar şi un spaţiu pentru fumat, între patru pereţi, aspect înterzis categoric prin lege. Mai mult decât atât, suntem avertizaţi de la uşă că este interzis. Se pare că nu toată lumea ţine cont de reguli.
Următoarea oprire este în clădirea finanţelor publice.
Tot jandarmul de la intrare ne-a ajutat să găsim toaleta, care se află nu la parter, ci la primul nivel al instituţiei.
Aici găsim aceleaşi toalete vechi, atât la doamne, cât şi la bărbaţi. Domnii însă merg la baie pe întuneric, întrucât becurile nu sunt funcţionale.
La Consiliul Judeţean Dâmboviţa, găsim toalete, diferite, ce-i drept. La domni, condiţiile sunt mult mai bune, iar acest lucru se vede încă de la intrare. Bărbaţii întră la baie pe uşă de tip termopan, doamnele pe uşă veche din lemn.
La toaleta doamnelor, găsim şi o budă pentru persoanele cu dizabilităţi. Într-un spaţiu îngust, sunt două balustrade de susţinere, însă, fără nicio uşă, fără niciun paravan. Nici nu e de mirare, la cât de neîntreţinute sunt toaletele.
Ultima oprire, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Aici, surpriză! Toaletele pentru public lipsesc cu desăvârşire!
Toaleta destinată publicului a fost rezervată doar personalului angajat. Problema este că pragul acestei instituţii este trecut de sute de persoane zilnic şi o altă problemă este că nici în oraş, cetăţenii nu găsesc toalete publice. Aşadar, în municipiul Târgovişte, în instituţiile statului, unde gradul de civilizaţie ar trebui să fie unul superior, este o adevărată aventură să găsesţi o toaletă, în caz de nevoie. Vorbim despre banalele wc-uri, care se iau în calcul atunci când vorbim despre civilizaţie. Noi ne vrem un popor la modă, o ţară europeană, dar ce ne facem cu aspectele de bază, la care clar avem multe carenţe?