In pădurile României, dezastrul se vede și de la sol și din aer. Șocul este cu atât mai mare atunci când privești imaginile din satelit. Munți întregi au fost defrișați de-a lungul ultimilor ani, în timp ce statul, paznicul pădurilor, a dormit în post. În munții Făgăraș, ONG-urile au preluat frâiele. Fundatia Conservation Carpathia și Asociația Ocolul Silvic Carpathia au finalizat reîmpădurirea de toamnă a unor terenuri grav degradate în Munții Făgăraș, adăugând încă 14 hectare celor 73 deja plantate în primăvară și totalizând un numar de 375.000 de puieți de fag, paltin, brad si molid. Toate lucrările silvice s-au desfășurat cu aproximativ 200 de zilieri diferiți, organizați în echipe mici, oameni angajați din satele învecinate.
Specialiștii au încheiat plantarea în 2020 pe 87 de hectare din Munții Făgăraș. În ultimii nouă au umplut cu 2.9 milioane de puieți golurile lăsate în munte de exploatările agresive făcute în urmă cu 10-15 ani, pe un total de circa 830 de hectare, în munții Făgăraș, Iezer-Păpușa și Leaota. Lipsa speciilor cu importanță pentru biodiversitate, cum ar fi frasinul, ulmul, paltinul, sau tisa a condus la o degradare a calității ecologice a pădurilor.
faci al doilea montaj cu imaginile cu defrisarea..muntii goi..dramatic cu efecte 10-12 secunde
În funcție de specie, pentru a obține un puiet viabil, durează între 3 și 5 ani, la care se adaugă, în medie, 5 ani de îngrijire în munte, a puieților plantați. În mod normal, legislația silvică prevede obligativitatea proprietarilor de a planta, dacă pădurea nu se reface singură, în termen de maxim doi ani de la o tăiere. Dar în zonele unde tăierile au fost ilegale, rar s-a pus această problemă.