Au protestat spontan timp de o oră şi s-au făcut auziţi. Angajaţii din sistemul fiscal nu au obţinut măriri salariale, la fel ca cei de la centru, dar au reuşit să blocheze Ordonanţa de Urgenţa prin care se majorau doar veniturile personalului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, ANAF şi de la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Manifestaţiile au scos însă la lumina şi faptul că sindicatele există doar cu numele, iar salariaţii plătesc contribuţii lunare degeaba, întrucât la nevoie nu se bazează pe sprijinul liderilor.
Reamintim că salariile angajaţilor din Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Natională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia de Administrare a Marilor Contribuabili se anunţau a fi majorate substanţial de Guvern, prin derogare de la lege, începând cu luna noiembrie, fără ca măsura să fie anunţată public. Vorbim despre o majorare de “medie a salariilor de bază”, de 22%, care viza doar 5 700 de persoane din sistem. Acest aspect i-a scos imediat pe oamenii din teritoriu în stradă şi, surprinzător, liderii ANAF, de la centru, nu i-au combătut în niciun fel.
Protestele s-au declanşat spontan în toată ţara, iar timp de o oră, cetăţenii au aşteptat degeaba în faţa ghişeelor.
Sindicatul se putea implica, măcar acum, când situaţia era una critica, iar salariaţii nu au mai suportat indiferenţa autorităţilor. În ciuda faptului că nu i-au ajutat prea mult pe angajaţii cărora li se opreşte lunar 1% din salariu ca şi contribuţie la sindicat, liderii SNFP tot nemulţumiţi sunt de decizia luată de Guvern, în urma protestelor.
Aceste manifestaţii au dovedit încă o dată că în ţara noastră deciziile se iau doar sub presiune şi că este nevoie de revolte şi proteste stradale pentru ca oamenii să se facă auziţi în interiorul Guvernului. Totul se întâmplă într-un stat în care, teoretic, persistă democraţia.
MIHAELA CIOBĂNOIU
ROBERT SLĂMNOIU