La 40 de zile de la Invierea lui Iisus Hristos, potrivit credinței ortodoxe, se sarbatoreste Inaltarea Domnului. Se inrosesc oua, se pregatesc bucate, intocmai ca la masa de Pasti, iar salutul de Inaltarea Domnului este “Hristos s-a inaltat!”. In Biserica Ortodoxa Romana, sarbatoarea imparateasca a Inaltarii Domnului este ziua de pomenire a eroilor neamului romanesc.
Se spune ca, dupa Inviere, Iisus s-a mai aratat o dată ucenicilor sai, pe Muntele Maslinilor, incredintandu-i de puterea sa si dandu-le ultimele invataturi. Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant avea sa se pogoare peste ei, daruindu-le putere si intelepciune divina pentru a merge in lume si pentru a transmite Cuvantul lui Dumnezeu. La sarbatoarea imparateasca a Inaltarii Domnului, in toate catedralele, bisericile si manastirile ortodoxe din tara si strainatate sunt pomeniti eroii, ostasii si luptatorii romani din toate timpurile si din toate locurile, care s-au jertfit pe campurile de lupta, in lagare si in inchisori pentru apararea patriei si a credintei stramosesti, pentru intregirea neamului, libertatea si demnitatea poporului roman. Slujbe de pomenire sunt oficiate dupa Sfanta Liturghie si la cimitirele, troitele si monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.
In aceasta zi, in unele zone ale tarii, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. Potrivit credintei, cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare, iar cei care mor in această perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct in Rai. De Inaltarea Domnului se fac pomeni si se impart pentru morti. Femeile nu imprumută sare si nu dau foc din casă, pentru ca altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smantana. O vorba din batrani spune ca pentru a avea recolta bogata, semanatorile se fac pana in ziua de Inaltare.
Mădălina Zăbavă
Ciprian Rusa