Viaţa la ţară cu animale în gospodărie nu mai este la fel de atractivă pentru români, ca în trecut. Deşi toţi ne dorim un loc al nostru la aer curat, creşterea animalelor pare a fi o povară. Cei care încă se ocupă cu aceste obiceiuri tradiţionale îşi aşteaptă clienţii, însă cei interesaţi de produsele lor sunt din ce în ce mai puţini. Totul în societatea contemporană în care produsele tradiţionale sunt cele mai căutate.
Doamna Elena a avut animale în gospodărie de când se ştie. În prezent, are peste treizeci de porci pe care ar vrea să îi vândă. Clienţii nu se mai înghesuie de mult la poarta ei. În ultimii ani, tot mai mulţi gospodari se feresc să mai crească animale. Aşadar, cei care mai au godaci nu mai ţin la preţuri.
Preţurile se negociază la crescător, însă, nu fără a lua în calcul şi tratamentele şi vaccinurile râtanilor.
Crescătorii de animale spun că dacă ar calcula raportul investiţie-profit ar renunţa definitiv la obiceiurile moştenite de la părinţi. Dacă mai pun la socoteală şi munca de dimineaţa până seara, profitul şi aşa mic scade considerabil.
Pe lângă mâncarea sănătoasă şi creşterea în mod tradiţional a porcilor, godacii sunt şi alintaţi de crescători.
În ciuda pasiunii pentru animalele domestice, crescătorii resimt greul din ce în ce mai mult, iar efortul este amplificat de lipsa profitului.
Chiar dacă românii nu mai sunt aşa interesaţi să îşi obţină produsele tradiţionale din propria gospodărie, nu trebuie să uite că ţăranii sunt mult mai credibili decât etichetele de pe pachetele de carne sau produse lactate şi brânzeturi din supermarket-uri.