În prag de sărbători, românii au facut cozi interminabile în magazine pentru a cumpăra numeroase alimente pe care le-au aruncat ulterior la gunoi. Păcăliţi de promoţii sau doar din dorinţa de a avea cât mai multe pe masa de Crăciun şi Revelion, mulţi au cumpărat mai mult decât au putut mânca. Înainte de sărbători românii au pornit într-o cursă contracronometru pentru aprovizionarea frigiderelor. S-au grăbit să cumpere şi au cumpărat peste măsură. De la băuturi, la prăjituri şi alimente de bază, toate au încărcat coşurile de cumpărături. Acum în spatele blocurilor zac în tomberoane grămezi de mâncare. Risipa de alimente este o problemă mondială. În ultimii ani se tot vorbește despre politice care să reducă cantitatea de alimente aruncate, însă măsuri clare întârzie să apară. România gestionează prost problema, cel puțin în prezent. Statisticile arată că în România, sunt risipite 5 mil. tone de deşeuri alimentare anual. Cumpărăm mult, aruncăm mult, iar în lipsa unor politici publice clare în domeniul reducerii risipei de hrană din România şi aplicarea lor urgentă, situaţia nu se va schimba prea curând. Campanii de conştientizare au loc în fiecare an. Sunt derulate de ONG-uri şi de instituţiile de sănătate publică în şcoli, dar şi comunitate. Nu sunt însă suficiente. Este nevoie de o abordare la scară mai mare şi de o politică în acest sens. Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban: 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi, făcând astfel imposibilă valorificarea deşeurilor de orice fel, atât alimentare, cât şi nealimentare. Tot la tomberon ajung şi brazii de Crăciun. Angajaţii de la Salubritate strang zilnic zeci de brazi în municipiul Târgovişte, însă aceştia ajung tot la groapa de gunoi, ca în fiecare an. Problema este că oamenii nu au unde să ducă brazii, întrucât cel mai aproape centru de colectare este la Bucureşti. În capitală s-au amenajat patru astfel de locuri, pentru ca simbolul Crăciunului să nu mai ajungă la groapa de gunoi.
