Pe un ger de a crăpat pietrele tineri din toate colţurile ţării au ţinut morţiş să păstreze şi în acest an tradiţia de a recupera din apă crucile de lemn aruncate de preoţi în ziua de Bobotează. La rândul lor, mii de credincioşi au luat parte la slujba de sfinţire a apelor şi au stat la coadă pentru a primi agheasma. În alte zone, tinerii au plecat cu Iordanul şi au respectat obiceiul Geavrelelor. La Călăraşi credincioşii au participat la slujba de sfinţire a apelor în toate bisericile din judeţ. Protoieria Călăraşi a pregătit pentru credincioşi 10.000 de sticle cu apă sfinţită ce au fost distribuite în Parcul Central, iar alte 10.000 de sticle au fost împărţite bisericilor din oraş duminică, de sărbătorea Bobotezei. Şi în acest an s-a păstrat tradiţia aruncării crucilor de lemn în apele braţului Borcea. Şapte tineri au sărit să le recupereze. Iulian Boscornea a reuşit pentru al optulea an consecutiv să prindă crucea. Tânărul, în vârstă de 33 de ani, spune că asta îi va aduce noroc şi sănătate tot anul. Tânărul este profesor de educaţie fizică, este culturist şi fost şi membru al Legiunii Străine. Acesta a primit din partea autorităţilor 1000 de lei. Parcul Central a devenit neîncăpător pentru mulţimea adunată pe malul Borcei. (de aici JUD. GIURGIU) Şi în Giurgiu, evenimentele religioase legate de sărbătoarea Bobotezei s-au desfăşurat în două locuri: la Catedrala „Adormirea maicii Domnului” şi Canalul Cama. Sfânta Liturghie a fost oficiată la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”. Apoi a avut loc deplasarea preoţilor şi credincioşilor de la Catedrală spre Canalul Cama unde s-a oficiat slujba de sfinţire a apei şi au fost aruncate crucile în apă. Boboteaza este sărbătorită în fiecare an pe 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Ziua de 6 ianuarie reprezintă o sărbătoare importantă. Se spune că apa sfinţită, numită „agheasma mare”, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Tot în ziua de Boboteaza, la Morteni în Dâmboviţa, o tradiţie veche îi adună pe săteni în centrul comunei, acolo unde serbează Geavrelele, obicei unic în România. Obiceiul constă în împodobirea unor prăjini lungi de 14 metri fiecare cu batiste colorate, cusute manual de fetele nemăritate. Tradiția spune că tinerele care sunt iordănite de trei ori și-ar putea găsi alesul anul acesta. De asemenea, cei care poartă numele de Ion, Ioana, trebuie să îi primească pe colindători cu bucate alese. Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele. Un singur steag trebuie împodobit cu cel puţin 1000 de batiste.
