Despre coruptia din spitale romanesti nu vorbeste aproape nimeni. De la micile atentii de 5-10 lei oferiti asistentelor si infirmierelor, pana ala 1.000, 2.000 de lei, bani bagati in buzunarul medicilor, intotdeauna inaintea interventiilor, toate se numesc plati informale. Cunoscute si sub denumirea de plicuri sau spagi, aceste sume de bani nu sunt un fenomen specific Romaniei. Asta deoarece mai toate sistemele medicale de stat din regiune, nu gasesec resurse pentru a asigura pacientilor accesul la tratamente in baza asigurarilor medicale.
Spagile din spitale pot dauna grav sanatatii, cel putin asta spun cele mai multe studii realizate pe marginea acestui subiect. Bolnavii romani care stiu ca nu au de unde sa ofere plicuri consistente amana sau chiar nu se mai prezinta deloc la medic. Acest fenomen impiedica si desfasurarea in bune conditii a actelor medicale, face imposibila eficienta serviciilor medicale blocand totodata si reducerea de pret a unor tratamente.
In Romania s-a inradacinat ideea ca este obligatia noastra sa oferim spaga pentru serviciile medicale. Ce ne diferentiaza pe noi de alte popoare din regiune este faptul ca majoritatea plicurilor oferite in spitale sunt un semn de recunostinta pentru medici.
Romanii, alaturi de ucraineni, sunt europenii care se imprumuta cel mai des sau isi vand cel mai frecvent din bunuri pentru a-si putea acoperi cheltuielile legate de sanatate.
Pentru unul din patru romani, banii platiti in spital ajung la cel putin 10% din venitul anual pe gospodarie. In estul Europei romanii, cu exceptia ucrainenilor, sunt cei mai impovarati de cheltuielile directe legate de sanatate chiar si atunci cand beneficiaza de asigurarea medicala obligatorie.
Din pacate, cei mai multi pacienti romani considera ca plicul nu este obligatoriu dar ca faciliteaza accesul la o ingrijire mai buna.
Valoarea medie a unui plic in Romania, anul trecut, a fost de aproximativ 34 de lei la medicul de familie, 360 de lei in sectiile medicale ale spitalelor si 1130 lei la sectiile de chirurgie. 37% din plicuri contin bani cash in timp ce restul „atentiilor” vin sub forma de produse: cafea, bauturi alcoolice, tigari etc.
Legislatia din Romania prevede posibilitatea recompensarii medicilor in semn de recunostinta, dar deocamdata litera legii este moarta, fiind lipsita de aplicabilitate practica.
Studiile publicate in ultimii ani despre platile informale sustin ca este nevoie urgenta de masuri guvernamentale prin care acest fenomen sa fie diminuat.
Un grup de lucru din Ministerul Sanatatii a început să caute soluţii pentru diminuarea acestui fenomen, una dintre propuneri fiind ca pacientii sa ofere onorarii sau recompense personalului medical intr-un mod oficial, fiscalizat si transparent.
Problema spagii din sanatate nu este insa doar a romanilor ci si a statelor vecine. In Republica Moldova existenta plicurilor este generalizata, si cu cat boala este mai grava cu atat plicul este mai gros. In Ucraina 70% din pacienti trebuie sa dea un plic pentru a primi servicii medicale in spitale. Multi ucraineni nu se interneaza atunci cand au nevoie pentru ca nu pot plati toate cheltuielile informale solicitate in spitale. In Bulgaria platile informale sunt raspandite si destul de mari. Iar lista statelor in care se ofera „recompense”, mai mici sau mai mari, pentru actul medical, poate continua.
Ilona Rotaru
Radu Constantinescu