Obiceiurile străvechi au fost păstrate și transmise din generație în generație pentru a marca noaptea în care ne luam la revedere de la anul ce a trecut și întâmpinăm cu speranță și bucurie noul an. Sorcova, plugușorul sau capra sunt câteva dintre tradițiile muntenești care merită continuate. La început sorcova era confecționată dintr-o ramură de pom fructifer pe care copiii o împodobeau cu hârtie colorată. Copiii merg din casă în casă în prima zi a noului an și vestesc gazdelor prosperitate și impliniri. Deși în mediul urban tradiția este mai puțin urmată față de mediul rural, românii încearcă să ducă mai departe vechile obiceiuri și își învață copiii să sorcovescă. Anul acesta, din cauza pandemiei, colindătorii vor porni, ca și de Crăciun, in grupuri mici.Vâscul aduce noroc și prosperitate în casele oamenilor și face parte din tradiția românească. În noaptea dintre ani superstițiile spun că este bine să aveți bani în buzunar, vâsc în casă și să purtați ceva roșu.În ziua de 31 decembrie se spune că nu trebuie să maturăm în casă şi nici să coasem sau să croşetăm pentru că se alungă prosperitatea. Totodata, se spune că este bine sa mănânci struguri în ultimele secunde din an. La cumpăna dintre ani peștele nu trebuie să lipsească de pe mesele românilor, cel puțin așa spune tradiția, sau superstiția. În măsura în care acest lucru este posibil, trebuie să încearcați să vă achitați toate datoriile până la miezul nopții. De asemenea se spune ca prima persoană care îți intră în casă după miezul nopții este ideal să fie un bărbat înalt, brunet, iar paharul de vin trebuie sa fie plin toata noaptea.
