Apele de pretutindeni au fost sfinţite astăzi, în ziua de Bobotează, amintindu-ne de botezul Mântuitorului Iisus Hristos. Ca în fiecare an, în data de 6 ianuarie, creştinii ortodocşi au participat la slujba de binecuvântare, înfruntând gerul Bobotezei. Oamenii au stat la coadă pentru a primi puţină Agheasmă Mare pe care o vor bea timp de opt zile şi cu care îşi pot sfinţi locuinţele şi animalele din gospodărie.
În Ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate Bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfant, prin rugaciunile arhiereilor şi preoţilor se sfinţeşte Agheasma Mare. Apa este simbolul curăţirii sufleteşti, a promovării şi a sfinţirii vieţii. În ziua de Bobotează fiecare creştin este dator să ia acasă Agheasma Mare şi să o păstreze într-un loc curat. Aceasta se poate bea dimineaţa, înainte de anaforă, timp de opt zile, după care, din data de 14 se păstrează şi se ia numai în zilele cu post şi cu spovedanie.
Creştinii târgovişteni s-au aşezat la coadă în faţa Mitropoliei cu mai mult de o oră înainte ca Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Nifon să iasă din Biserică pentru a oficia slujba de sfinţire a apei, în ciuda ninsorii. Aceştia nu au mai ţinut cont nici de temperaturile sub zero grade.
Agheasma nu se strică niciodată. Rămâne mereu proaspată datorită prezenţei în ea a harului lui Dumnezeu. Asocierea ei cu busuiocul este doar o superstiţie. Totuşi, credincioşii ataşează o ramură de busuioc la vasul de Agheasmă, chiar dacă nu ştiu de ce, important este că aşa spune tradiţia.
Cu Agheasma Mare se pot stropi şi casa, curtea, grădina, vitele, ogoarele şi livezile, spre a fi păzite de lucrările necurate ale diavolului. Acest lucru se face doar de Bobotează, însă după sărbătoarea Botezului Domnului poate fi păstrată tot anul. Daca Agheasma capătă însă un miros neplăcut, din pricina vasului în care a fost pastrată şi nu mai poate fi folosită, aceasta se varsă într-o apă curgătoare curată sau la rădăcina unui copac.