Când simţi că te lasă puterile şi te afli în varf de munte, fără acces la civilizaţie, panica este prima senzaţie care te încearcă. Dacă în apropiere zăreşti însă chipuri vesele, care îţi oferă un pahar cu apă, parcă orice traseu devine uşor, indiferent de dificultăţile întâlnite în cale. Astfel de gesturi le fac periodic voluntarii, care îşi petrec ore întregi aşteptându-i pe alergătorii montani sau pe turiştii care vor să descopere la pas frumuseţea crestelor montane româneşti. Nu au niciun fel de beneficiu material, însă îşi fac noi prieteni zilnic şi au parte de experienţe de neuitat alături de oameni frumoşi.
Puţină slană, puţină pâine, fructe, apă şi chiar şi o gură de pălincă, pot fi găsite oricând, în punctele strategice în care voluntarii îi aşteaptă pe alergătorii montani. Chiar şi cele mai dificile curse devin parcă un fleac pentru iubitorii de mişcare la aer curat, atunci când îi întâlnesc pe tinerii veseli, pişi pe distracţie, care îşi ajută semenii fără a cere nimic în schimb.
După multe zâmbete, un schimb de impresii, o gustare sănătoasă, hidratare şi multiple încurajări, alergătorii îşi continuă traseul, iar voluntarii rămân pe poziţii pentru următorii vizitatori. Voluntariatul a ajuns să fie unul dintre motoarele care animă tinerii să se implice în societate şi să devină mai responsabili şi mai activi. Alin Uşeriu este cel care a pus bazele voluntariatului în vârf de munte, înfiinţând chiar şi un ONG în acest sens, în care românii colaborează foarte bine cu germanii, pentru ca drumeţiile pe crestele cele mai înalte să fie la îndemâna tuturor iubitorilor de natură.