În cadrul programului național de susţinere a crescătorilor de ovine pentru colectarea şi comercializarea lânii, anul acesta crescătorii din Dâmbovița au livrat cantitatea de 33.885 kg de lână. În total aproape 200 de crescători au depus cereri la Direcția Agricolă, însă numai 21 dintre ai au reușit să finalizeze procesul, să vândă lână colectorilor și să facă dovada. Nicu Oieru din Văcărești, județul Dâmbovița crește oi de mai bine de 40 de ani. S-a transmis din tată în fiu, dar spune că nu este atât de profitabil ca în trecut. Anul acesta a obținut 1400 de lei de la stat în cadrul programului național pe care l-a accesat și 2000 de lei de la colector. Problema este că în Dâmbovița nu există posibilitatea de a colecta lâna. Trei depozite au fost identificate de reprezentanții Direcției Agricole la Comișani, Vulcana Pandele și Petrești însă nu este rentabil, așa că singura șansă pentru crescători sunt cei care colectează pentru Tulcea și Sibiu. Aceștia o iau și o trimis în export, unde este curățată și vândută apoi românilor pe bani mulți pentru a fi folosită, cum este cazul societății de la Cluj unde este prelucrată. Pentru că procesul este discontinuu în România, interesul este scăzut și deși ar fi trebuit să primeasca bănuți pe lână, unii crescători au fost nevoiți să o dea degeaba colectorilor, numai să primească dovada necesară pentru dosar. Astfel că s-au ales doar cu banii de la stat. Puțini, dar buni și ăia. Nea Nicu spune că lâna era altădată aurul ciobanilor și că România ar trebui să se întoarcă la confecționarea produselor vestimentare din materiale naturale. De schema de minimis pot beneficia crescătorii de ovine persoane fizice cu atestat de producător, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, dar şi persoane juridice, cu condiția să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor şi să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.
