Pe senatorul de Dambovita Ovidiu Marius Isaila trecerea in barca puterii nu pare a-i fi fost de ajutor. Parasirea PDL la doar doua zile dupa ce a fost ales prim-vicepresedinte al organizatiei judetene Dambovita si inregimentarea in PSD i-a purtat ghinion senatorului redistribuit Ovidiu Isaila. La nici doua luni de la inscrierea in PSD, procurorii DNA au declansat urmarirea penala impotriva parlamentarului, fiind cercetat pentru trafic de influenta in forma continuata si instigare la fals in inscrisuri sub semantura privata. Potrivit DNA, Isaila ar fi pretins, impreuna cu alti doi complici, o suma importanta de bani de la un om de afaceri. Faptele s-ar fi petrecut in perioada in care Isaila era sef de serviciu in Ministerul Finantelor. Astazi, DNA a cerut arestarea senatorului Ovidiu Marius Isaila.
Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie a transmis cererea si referatul intocmit de procurori, in vederea sesizarii ministrului Justitiei, pentru a cere presedintelui Senatului incuviintarea arestarii preventive a senatorului MARIUS OVIDIU ISAILA. In sarcina acestuia, procurorii au retinut doua infractiuni de traffic de influenta, ambele in forma continuata si onfractiunea de instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Cererea de incuviintare a arestarii preventive a fost formulata avand in vedere ca sunt indeplinite conditiile prevazute de Codul de procedura penala. Procurorii spun ca Isaila a obtinut importante sume de bani prin folosirea influentei pe care o avea sau pe care a lasat sa se înţeleaga ca o are pe langa functionari publici pentru a-i determina sa nu isi indeplineasca in mod corect atributiile de serviciu.
,,La începutul anului 2012, Isăilă Ovidiu Marius, care era la acel moment şef serviciu în Ministerul Finanţelor Publice, a pretins, cu complicitatea lui Ene Cristian Ştefan, prin intermediarul Cristescu Cătălin, suma de 200.000 euro de la un denunţător, pentru a realiza intervenţii pe lângă funcţionarii ANAF ce efectuau un control la o societate comercială administrată de denunţător, în vederea soluţionării favorabile sau blocării controlului.’’ –se arata in comunicatul DNA.
După remiterea acestei sume, Ovidiu Marius Isăilă a pretins denunţătorului, prin acelaşi intermediar, o nouă sumă de bani, respectiv 150.000 euro, pentru a influenţa rezultatele unui nou control.
,,În cursul lunii august 2013, Isăilă Ovidiu Marius prin intermediul consilierului său Ene Cristian Ştefan, i-a pretins lui Cristescu Cătălin suma de 20.000 euro pentru a interveni pe lângă diferiţi funcţionari publici, în vederea sprijinirii acestuia să promoveze concursul ce urma a avea loc în toamna aceluiaşi an pentru ocuparea unei funcţii de inspector în cadrul ANAF – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală.
La începutul lunii martie 2014, Isăilă Ovidiu Marius i-a pretins lui Cristescu Cătălin, prin intermediul aceluiaşi consilier Ene Cristian Ştefan, o altă sumă de 20.000 euro pentru a realiza intervenţii pe lângă diferiţi funcţionari publici în vederea favorizării la concursul ce urma să aibă loc pentru ocuparea unor funcţii în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.’’ – mai spun procurorii DNA.
Potrivit procurorilor, după remiterea celor 20.000 de euro de către Cătălin Cristescu lui Cristian Ştefan Ene, pentru a ascunde primirea banilor, Ovidiu Marius Isăilă l-a instigat pe acesta din urmă să întocmească un fals contract de împrumut între Ene Cristian Ștefan şi Cristescu Cătălin, în care să menţioneze împrejurări nereale pentru a induce în eroare organele judiciare cu privire la împrejurările în care au fost remişi banii.
,,Astfel, din probele administrate rezultă că infracţiunea săvârşită de inculpat este sancţionată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, având în vedere prejudiciul produs credibilităţii de care trebuie să se bucure instituţiile publice, întinderea în timp a activităţii infracţionale, modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor – prin interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse, modalitatea conspirată de a aborda discuţiile cu tematică infracţională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialogul în şoaptă însoţit de gestică), precum şi încercările de a şterge urmele infracţiunilor.’’ – concluzioneaza procurorii.