PRIMA PAGINĂ » Stiri » DAMBOVITA » GEAVRELELE, OBICEI UNIC ÎN ROMÂNIA

GEAVRELELE, OBICEI UNIC ÎN ROMÂNIA

de Andrei Oprescu
150 vizualizări

MORTENI, DÂMBOVIŢA

O tradiţie veche din moşistrămoşi îi adună pe sătenii din Morteni, judeţul Dâmboviţa, an de an în centrul comunei, acolo unde serbează Geavrelele, obicei unic în România. Obiceiul se ţine întotdeauna în ziua de Bobotează şi constă în împodobirea unor prajini lungi de 14 metri fiecare cu batiste colorate, cusute manual de fetele nemăritate. Tradiția spune că tinerele care sunt iordănite de trei ori și-ar putea găsi alesul anul acesta. De asemenea, cei care poartă numele de Ion, Ioana, trebuie să îi primească pe colindători cu bucate alese.

Prăjinile, de aproximativ 14 metri înălţime sunt împodobite cu batiste cusute de fetele tinere din sat. Bătrânii sunt de părere că fetele care cos cât mai multe geavrele vor avea şanse mai mari să se mărite anul acesta. Tradiţia însă nu mai este ţinută cu sfinţenie de domnişoare iar flăcăii fac steagul doar cu batiste cusute de femeile din sat.

La Morteni, tradiţia se păstrează cu sfinţenie în fiecare an. Steagul este scos de la prima oră a dimineţii de flăcăii din sat.

Sărbătoarea Geavrelelor simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească. De aceea, toţi sătenii trebuie iordăniţi, adică ridicaţi pe sus de flăcăi.

Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele. Un singur steag trebuie împodobit cu cel puţin 1000 de batiste.

Pe vremuri, fetele se ascundeau de flăcăii din sat care umblau cu iordănitul.

În momentele în care nu mai au fete prin preajmă pentru a le iordăni, băieţii se luptă între ei, măsurându-şi astfel puterea. Anul acesta luptele s-au dat în zăpadă.

Tradiţia spune că cine nu primeşte stegarii va avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi aşteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani. După 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt înapoiate fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case alese, până în Ajun de Crăciun când sunt aduse la biserică pentru a fi sfinţite.

Comenteaza

comentarii

Mai multe stiri

Acest website folosește cookies pentru a imbunătații experiența utilizatorilor. Presupunem că esti de acord, însă poți ai opțiuni Accept Află mai multe