Odată cu primavara debutează şi anul agricol, conform obiceiurilor populare. Mărţişorul este una dintre tradiţiile lăsate moştenire de înaintaşii noştri, chiar dacă pe vremuri şnurul era alcătuit dintr-un fir de culoare neagră şi unul alb. Acum mărţişoarele sunt diversificate şi se pot purta în diferite moduri, însă sunt definite de culorile alb şi roşu. Până pe nouă martie putem afla şi cum va fi acest an, în funcţie de evoluţia vremii în ziua în care ne-am ales baba.
Explozia de lumină şi de culoare din natură, de la începutul lunii martie, era definită în satul tradiţional ca începutul anului agricol. În trecut, în această perioadă, în Transilvania, arheologii au descoperit în mormintele dacilor, pietricele albe şi roşii la gâtul strămoşilor. De atunci, culorile definitorii pentru mărţişoare au rămas alb şi roşu. Mărţişoarele au fost considerate încă de la început tămăduitoare de boli primăvăratice, iar copiii, atât fetele, cât şi băieţii, primeau de la părinţi bănuţi îngăuriţi din aur şi argint.
Meşterii populari confecţionează mărţişoare din materialele folosite pentru meşteşuguri, iar motivele tradiţionale nu lipsesc de pe aceste mici obiecte simbolice.
Odată cu purtarea mărţişorului ne alegem şi baba. Acest obicei datează din vremea babei Dochia şi a fiului său Dragobete, care au fost păcăliţi de vreme şi crezând că a venit primăvara au fost surprinşi de ger în vârf de munte.
Mărţişorul este sărbători şi de bulgari şi de greci, iar reprezentanţii UNESCO vor să introducă această sărbătoare în patrimoniul cultural.