În lumea tehnologiei moderne, tradiţiile tinute cu sfinţenie pana acum de bătrâni încep să- şi piardă din însemnatate, pentru ca multi dintre tineri le considera demodate. Cu toate acestea insa, in perioada sarbatorilor mari de peste an, cum este Pastele, in casele romanilor unele ritualuri raman vii, precum vopsitul oualor, in Joia Mare, sau nelipsita friptura de miel de pe masa de sărbătoare. Despre rostul acestor obiceiuri şi înseamnatatea lor le-a vorbit studenţilor de la Universitatea Valahia din Targoviste, etnologul Dr. Doina Işfănoni, fost director al Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” din Bucureşti.
Stundeţii la Geografie şi Teologie din cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte au participat la dezbatere cu tema Sărbătorile Pascale, repere ale comunităţii şi spiritualităţii româneşti. TInerii au aflat despre preocupările credincioşilor în Săptămâna Patimilor şi care este însemnătatea acestor obiceiuri, astfel încât să înţeleagă mai bine de ce părinţii lor sau bunicii le ţin cu sfinţenie.
Etnologul dr. Doina Işfănoni, fost director al Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti din Bucureşti a vorbit tinerilor despre însemnătatea vopsitului ouălor, despre Joia şi Vinerea Mare precum şi despre cutăţenia care se face înainte de Paşte cu atâta atenţie.
Cu prilejul seminarului, in incinta Centrului International de Conferinţe al Universităţii Valahia din Târgovişte, în prag de mare Sărbătoare Creştină, câţiva studenţi au amenajat un stand de prezentare cu vânzare produse de Paşte, confectionate manual chiar de ei. Banii care se vor strânge vor fi donaţi profesoarei de geografie din Pucioasa Gina Eftimie, diagnosticată cu leucemie limfoblastică.
Conform tradiţiei, în ziua de Paşti oamenii au locuinţele curate şi alimentele rituale pregătite. Pasca, ouăle roşii şi mielul constituie elemente purtatoare ale simbolului sacrificiului pascal şi al Învierii, al regenerării, al purificării şi al veşniciei, alimente consumate sacramental.