În toamna anului 1899, după inaugurarea liniei Piteşti – Curtea de Argeş au fost date în exploatare clădirile staţiilor de cale ferată dintre cele două oraşe si cele din Bascov, Merişani si Băiculeşti,totul in concepţia arhitecturală şi tehnică a inginerului-părinte al arhitecturii feroviare româneşti, Elie Radu. Autoritatile spun ca au intreprins demersuri in ultimii doi ani pentru ca aceasta cladire sa fie cedata de SNCFR primariei, dar nu exista un raspuns pana in acest moment.Timpul a ramas in loc, iar ceasul,asemanator celui din Gara Centrala din Paris nu mai functioneaza.
Probabil că atunci fostul rege Carol I nu şi-ar fi imaginat ca peste mai mult de un secol, calea ferată nu mai este ce a fost, iar Gara Regală din Curtea de Argeș este neîngrijită, desș în zonă mai ajung zilnic două trenuri de persoane. Gara datează din 27 noiembrie 1898, când a avut loc şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti – Curtea de Argeş. Este Gara Regală, monument istoric, toţi regii înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş fiind aduşi cu trenul. Din păcate, tencuiala de pe pereţi cade, iar un copac apărut în acoperiș tot crește, semn că gara este în paragină.
Primăria din Curtea de Argeș a trimis în ultimii doi ani documente către SNCFR solicitând ca gara să-i fie dată în administrare, asigurarea de a se păstra destinația, dar și cu promisiunea refacerii ei. Răspunsul a fost că este necesară o hotărâre de guvern care nu a mai venit nici până astăzi.
În acest moment au loc lucrări de reabilitare doar la toaleta gării.