Printre obiceiurile sarbatorilor de iarna, sorcova este printre cele mai iubite de copii. In prima zi a noului an se pleaca la sorcovit cu un bat impodobit cu flori colorate. Desi este un obicei stravechi, romanii inca patreaza traditia si merg cu sorcova pentru a ura apropiatilor un an mai bun.
Copiii merg din casă în casă în prima zi a noului an și vestesc gazdelor prosperitate și impliniri. Deși în mediul urban tradiția este mai puțin urmată față de mediul rural, românii încearcă să ducă mai departe vechile obiceiuri și își învață copiii să sorcovescă.
Umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ‘surov’ (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat.